Acceptare, iertare si iubire…

                     Exista in subsidar, in subconstient aspecte ale existentei noastre ordonate frumos, aranjate exact ca in sertarul cu sosetzele, pe culori, lungimi si material.De fiecare data cand ne confuntam cu situatii care seamana cu acele aspecte si care ne pun in fata unei atitudini mai putin placute, apelam la sertar si creem similitudini.Este tiparul mental, liniar.Renuntarea la aceste tipare este cautarea cauzei si asumarea, constientizarea acelor conflicte, acelor lectii neinvatate, ramase restante si neacceptate! Inabusirea lor si continuarea purtarii constiintei de vina  fiind bolovanul care ne tine pe loc spre „resetare”; lipsa compasiunii asupra propriei persoane, iertare si iubire de Sine, spre continuarea existentei si evolutiei in aceasta experienta umana.Evitarea confruntarii cu proproiul ego, amanarea si negarea faptului ca evenimentele din viata prin care am suferit, sau persoanele care si-au luat de la noi tot ce ne era mai drag  fara sa se uite inapoi sunt lectii prin care am invatat sau am oferit la randul nostru solutii; acestea  vor face ca sentimentele de vinovatie, regret si neputinta pe care mintea le trimite, sa revina ciclic si constant. Agravam stresul deja existent prin munca pe care  multi o facem din obligatie si fara pasiune, prin faptul ca nu ne deschidem inima sa spunem adevarul catre semeni fiind incatusati in dependente, frici de abandon, singuratate, moarte si saracie.Dependentele sunt alegerile pe care le facem si ne agatam de ele nefiind constienti de ce mentinem prin acestea.Suferinta.Pentru organism, dependentele alimentare insemana dizarmonie in sistemul de organe, obezitate care in final  ne creaza o mare suferinta.Pentru minte,  dependentele sunt sageti create de ganduri carora nu le poti face fata daca vointa ta este slaba sau nu esti determinat in viziunea ta.Insa tot noi suferim cand realizam ca ne-am pacalit, si mancatul unei ciocolate este o iluzie pentru ca la final resimtim din nou acel sentiment al unei atfel de „carente”, lipsa de iubire.Ca sa  nu mai vorbim de sentimentul vinovatiei daca mancam o ciocolata intreaga odata! As dori sa intelegeti ca si eu mananc ciocolata sau prajuturi cu mare placere, insa am reusit sa fac diferenta dintre cele doua” carente”!
                     Si voi puteti face acest lucru! Si nu ma refer doar la dependentele alimentare ci  si la cele sufletesti sau de alta natura, esentialul constand in constientizarea faptului ca aici in aceasta existenta nimic nu este vesnic, ca toate sunt pentru a evolua si a invata! Traim intr-o existenta duala in care mintea are o abordare duala a vietii, alb – negru, bine – rau, viata -  moarte.Transcederea acestor granite catre singurul Adevar Universal in care nu exista limitari, este o stare pe care o putem atinge prin constientizarea a ceea ce suntem,  fiinte spirituale in existente umane si parti din Intreg; pentru ca atingera acestui nivel de constiinta, transcederea acestor granite duale ale mintii reprezinta chiar pasi catre evolutia spirituala si iluminare. Eliberarea de conditii sau frici se poate atinge prin Iubire Neconditionata si acceptarea noastra, a acestui corp in care experimentam existenta noastra si constientizarea frumusetii noastre in orice forma am fi! Neconditionand corpul sa slabeasca  sau sa-l modificam supunandu-l la suferinta, asa cum am facut si eu acum cativa ani si nici dandu-i toxine sau alimente care-i ingreuneaza  functiile, pentru ca in final inseamna tot suferinta. In ceea ce ma priveste, nu am constiinta de vina, m-am iertat, ma iubesc si consider ca acela a  fost nivelul meu atunci. Nu reuseam sa ma accept asa cum sunt,  am recurs la acele modificari din narcisism;  am suferit insa la nivel mental,  resimteam durerea fizica ca fiind un efect advers, insa inafara de suferinta fizica  afectarea se rasfrangea  la nivel energetic prin conditionare formei mele.Stiu insa ca azi sunt in pace si  armonie cu trupul meu, i-am resimtit iertarea pe care mi-a oferit-o si il iubesc! As putea spune ca m-am trezit si ca in fiecare zi constientizez cat respect si iubire simt pentru aceasta opera perfecta creata de Dumnezeu! Omul.
                   Neconditionand relatiile in care suntem  la orice nivel ar fi ele,  intime, oficiale,  profesionale, familiare  si neagatandu-ne de ele, reusim sa evitam suferinta mai ales ca insistand in conditionare  ar insemana sa te lupti cu morile de vant! Iubirea conditionata, dependenta,  insemana suferinta, este lipsa acordarii „liberului arbitru”, este ca si cusca pentru un animal si uneori este singuratatea la care ajungem si  pe care ne-o cerem inconstient.Daruirea libertatii de alegere,  constientizarea si acceptarea conexiunilor asa cum vin ele catre noi,  cautand motivul in fiecare situatie si intrebandu-ne sincer ce mesaje ne-au adus acestea facandu-ne introspectia,  ele fiind lectii si trepte de evolutie si  cum am reusit sa inspiram pe altcineva sa faca acelasi lucru pentru Sinele sau insemana bucurie si crestere spirituala, inseamna implinire si implicare.
                   Lipsa Iubirii, incapacitatea  inconstienta uneori de a darui sau a primi Iubire, acest dezechilinru al Centrului Inimii, creaza adesea nevoia de „dulce”. Este lipsa vointei de cele mai  multe ori si  substitutia sentimentelor de fericire, implinire si plenitudine, aceasta carenta ducand  la ingerarea unor cantitati importante de dulciuri sau orice alt aliment care pentru noi suplineste aceste sentimente, ele  neumpland insa golul sufletesc si stresul care revine, pana cand nu constientizam si anihilam cauza  printr-o introspectie sincera, spre schimbare,  discernamant si Iubire de Sine.

Elena Viorica Galatan Andrei