Un dar divin din spatiul sacru al Iubirii infinite, in zi de Sfântă sărbătoare….

„E ziua ta, ce nume porti
Adusu-mi-am mereu aminte
Adun cirese multe-n sort
Din inimi de floare-n cuvinte.
Si un buchet de Iasomie
Ce-a mai pastrat lacrimi de zare
Iti daruiesc acuma tie,
Sa te-mbrace-n raze de Soare.
Iar seara care incet vine
Sa-ti fie in privire stele
Luna misterului din tine
Sa-ti puna la gat albe perle.
Ca tu sa fii iarasi Zeita
In tinutul zorilor
La mijloc, prinsa-ti e cosita
Cu-o floare alba de Bujor.
Mana-ti intinsa sa primeasca
Darul de pret cu bucurie
Ingerii sa te-ocroteasca
Cand primesti Cheia ce descuie…..„
 Mariana Crângaș,
21 mai 2012